Ţara Bascilor sau Euskadi este formată din şapte teritorii istorice: patru în nordul Spaniei şi trei în sudul Franţei. În Spania, acestea sunt: Alava (Araba în bască), având capitala la Vitoria (Gasteiz), Bizkaia (Vizcaya în bască), cu capitala la Bilbao (Bilbo), Gizpuzkoa cu capitala la San Sebastian (Donostia, în bască) şi Navarra (Nafarroa, în bască), cu capitala la Pamplona. În Franţa, acestea sunt: Labourd (Lapurdi, în bască), La Soule (Zuberoa) şi Basse-Navarre (Nafarroa Beherea, în bască).
Limba vorbită aici este spaniola dar mulţi învaţă euskera la şcoală. Sunt grădiniţe în limba bască, iar părinţii nu concep ca fii şi fiicele lor să nu cunoască această limbă. Bascii sunt mândri de cultura şi “ţara” lor, mereu verde. De altfel, sunt multe glume pe seama mândriei basce, pe care ei le spun însă cu umor.
Ceea ce nu ar trebui să rataţi dacă mergeţi în Ţara Bascilor este capitala spirituală a acestei regiuni, Guernica (Gernika, în bască), din provincia Vizcaya, la 30 de kilometri de Bilbao.
Gernika a fost una dintre primele ţinte ale raidurilor aviaţiei Germaniei naziste Luftwaffe (trimisă de Hitler în sprijinul forţelor franchiste) în 26 aprilie 1937, în timpul Războiului Civil Spaniol. Se estimează că 70 la sută din clădirile oraşului au fost distruse.
Bombardamentul a fost ulterior imortalizat pe pânză de Pablo Picasso.
Oraşul avea o valoare simbolică, autonomia juridică şi fiscală fiind reprezentată de stejarul din Gernika, unde regii Castiliei şi apoi ai Spaniei mergeau să depună jurământ că vor respecta forurile basce.
Stejarul din Gernika – supraviețuitorul bombardamentelor germane
Ca prin minune, stejarul – Gernikako Arbola – a rămas neatins de bombardament (probabil din cauza ignoranţei germane cu privire la istoria bască).
De altfel, tot oraşul, astăzi reconstruit, se învârte în jurul simbolisticii stejarului. Pe trotuar veţi găsi săgeţi sub formă de frunze de stejar care vă vor îndruma paşii către Parlament, ce se poate vizita gratuit, în timp ce stejari impunători străjuiesc centrul oraşului.
Casa de Juntas
Gernika a fost de-a lungul secolelor locul de întâlnire al locuitorilor din Vizcaya.
Fiecare localitate îşi trimitea reprezentanţi pentru a dezbate problemele obişnuite ale regiunii. Aceste reuniuni aveau loc în faţa stejarului din Gernika şi se numeau Juntas Generales din Vizcaya. Ele au fost abolite în 1876 şi reinstituite în 1979.
De departe cea mai spectaculoasă dintre sălile Casa de Juntas este sala vitraliului, concepută iniţial ca o curte interioară şi transformată în 1964 în muzeu consacrat istoriei provinciei Vizcaya. Odată cu reinstituirea Juntas Generales, clădirea şi-a recuperate funcţia instituţională.
Vitraliul imens care ţine loc de plafon a fost instalat în 1985 şi a fost realizat artizanal de firma din Bilbao Vidrieras de Arte S. A. Acesta reia grafic simbolismul stejarului ca punct de întâlnire pentru diverse sate şi oraşe din Vizcaya.
El Arbol Viejo – bătrânul stejar din Gernika
Stejarul din Gernika este simbolul universal al bascilor, iar cel care a fost martorul primelor reuniuni, plantat în secolul al XIV-lea, a trăit 450 de ani. Trunchiul stejarului bătrân – “El Arbol Viejo” (1742-1892 şi replantat în 1811) -, care poate fi văzut în grădina Casa de Juntas este cel mai vechi Arbore de Gernika ce a fost conservat.
Succesorul acestuia (1858-2004, replantat în 1860) a supravieţuit bombardamentului de la Gernika din 1937 dar nu şi unei ciuperci, care a determinat înlocuirea lui. În 25 februarie 2005 a fost replantat un nou Arbore de Gernika dar a murit în 2015. Cel de-al cincilea stejar a fost replantat în martie 2015, având atunci vârsta de 14 ani.
Aşadar, dacă mergeţi în Ţara Bascilor, nu rataţi Gernika. Aşa veţi înţelege mai bine istoria şi cultura acestei regiuni.
Citește și:
Bilbao, de la mâncăruri și băuturi fine la arhitectură extravagantă
Explorând coasta Mării Cantabrice
10 zile cu mașina prin Andaluzia
Facebook Comments