Ierusalim
City breaks Jurnal de Călătorie în

ISRAEL: Ierusalim – 0,9 km pătrați la răscruce de religii (partea a II-a)

Ți-a plăcut? Dă mai departe!

Cartierul creștin din Ierusalim

Cartierul creștin este situat în partea de nord-vest a cetății, întinzându-se de la Poarta Nouă în nord, până la Poarta Jaffa în sud și Poarta Damascului în est, unde se învecinează cu Cartierul Musulman. Populația cartierului creștin este în prezent în majoritate musulmană. Aici însă se găsesc locurile sfinte ale creștinismului din Ierusalim.

Via Dolorosa

Via Dolorosa sau Drumul Crucii pornește de la Poarta Leilor (sau Poarta Sfântului Ștefan) din Cartierul Musulman și se termină la Biserica Sfântului Mormânt.

Acesta reprezintă drumul pe care Iisus l-a parcurs până pe Golgota și este marcat de 14 opriri, dintre care ultimele 5 se află în Biserica Sfântului Mormânt. Celelalte sunt semnalate prin plăcuțe uneori greu de observat.

  1. Iisus este condamnat la moarte
  2. Punerea Crucii pe umerii lui Iisus
  3. Iisus cade pentru prima dată
  4. Iisus se întâlnește cu Fecioara Maria
  5. Urma palmei lui Iisus și întâlnirea cu Simon Cirineanul care îl ajută să poarte Crucea
  6. Veronica îi șterge fața lui Iisus
  7. Iisus care pentru a doua oară
  8. Iisus se întâlnește cu femeile din Ierusalim
  9. Iisus cade pentru a treia oară
  10. Iisus este dezbrăcat de haine
  11. Iisus este răstignit pe Cruce
  12. Iisus moare pe Cruce
  13. Iisus este dat jos de pe Cruce
  14. Iisus este îngropat
Biserica Sfântului Mormânt

Biserica Sfântului Mormânt este cel mai însemnat loc de pelerinaj al religiei creștine. Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin, este cea care a identificat în 325 locul unde ar fi avut loc răstignirea pe cruce a lui Iisus. Așa că în 326, prin porunca lui Constantin a început zidirea primei biserici în acest loc.

Ceea ce vedem astăzi nu este însă biserica originală, aceasta fiind distrusă de persani în 614, ci biserica reconstruită de cruciați în secolul al XII-lea. Biserica este controlată de cele trei culte creștine: grec ortodox, franciscan și armean. Comunitățile siriană, coptă și abisiniană oficiază, de asemenea, slujbe în acest loc.

Practic cum intri în Biserică vezi piatra muntelui Golgota, unde a fost înfiptă Crucea. Urcând pe niște scări înguste ajungi la locul unde a fost răstignit Iisus, ilustrat printr-un mozaic imens.

De aici treci rapid către următoarea oprire: Piatra Ungerii, unde Iisus a fost dat jos de pe Cruce.

În mijlocul Bisericii Sfântului Mormânt se află o altă biserică în miniatură, care adăpostește lespedea pe care a fost așezat trupul Mântuitorului.

Pentru a putea intra în această bisericuță, de cele mai multe ori trebuie să stai la coadă. Nu te speria însă dacă vezi că aceasta înconjoară practic bisericuța. Merge destul de repede, întrucât la intrare este un preot care atenționează credincioșii să iasă repede din încăpere. Și nu oricum, ci strigând în gura mare că timpul (1-3 minute maximum) a expirat.

Așadar, pioșenie? Da. Conectare cu cele sfinte? Mai puțin :).

Grădina Ghetsimani

Situată în afara cetății, la poalele Muntelui Măslinilor în Valea Cedrilor, Grădina Ghetsimani este un alt loc sfânt pentru creștini. Aici venea Iisus să se roage și aici a fost trădat de Iuda.

Ghetsimani înseamnă „presă de ulei”, termen care provine probabil de la prezența pe acest munte a unei prese care producea ulei.

Grădina propriu-zisă este destul de mică și adăpostește 7 măslini bătrâni, dintre care cel mai gros ar măsura 8 metri în circumferință.

Aceasta se află practic în actuala curte a Bisericii Tuturor Națiunilor, cunoscută și sub numele de Biserica Agoniei.

Tot aici, la câteva zeci de metri, se află Biserica Mormântului Maicii Domnului. Potrivit tradiției creștine, acesta este locul în care Apostolii au înmormântat trupul Maicii Domnului.

Intrarea în Biserica Mormântului Maicii Domnului

Lângă biserică se află Peștera Ghetsimani, locul unde Iisus a venit să se roage după Cina cea de taină și unde a fost trădat de Iuda.

Muntele Măslinilor

Muntele Măslinilor este locul unde se află un vechi cimitir evreiesc.

Tot aici se află și numeroase lăcașuri de cult, între care se individualizează biserica Maria Magdalena a rușilor, cu turlele ei aurite, construită de țarul Alexandru al III-lea în memoria mamei sale.

Noi am urcat până în vârful dealului, de unde se deschide o panoramă asupra întregii cetăți a Ierusalimului.

Ierusalim văzut de pe Muntele Măslinilor

Cartierul armenesc

Cartierul armenesc este cel mai mic dintre cele patru cartiere ale Orașului Vechi. Deși armenii sunt creștini, Cartierul Armenesc este distinct de cel Creștin și se întinde de la Poarta Jaffa către Poarta Sionului. Cartierul este dominat de restaurante cu specific armenesc, precum și de Patriarhatul armean.

Cartierul evreiesc

Cartierul evreiesc se întinde de la Poarta Sionului în sud și până la Zidul Plângerii și Muntele Templului în vest. Cartierul a fost reconstruit după ce a fost recucerit în 1967, după 19 ani de dominație iordaniană. Cele mai importante locuri din acest cartier sunt Zidul Plângerii și Muntele Templului.

Zidul Plângerii

Potrivit tradiției iudaice, după distrugerea celui de-al Doilea Templu, din acesta a mai rămas doar Zidul de Vest, actualul Zid al Plângerii.

Ca să poți ajunge însă la Zid este nevoie să treci mai întâi printr-un control de securitate, unde treci și tu și geanta/rucsacul printr-un scanner similar cu cel de la aeroport.

Ajuns în fața Zidului Plângerii, loc de rugăciune pentru evrei, vei observa că acesta este împărțit în două secțiuni: una pentru bărbați și una pentru femei.

Mie mi-a plăcut să mă opresc timp de câteva minute bune și să observ în detaliu oamenii care mergeau la zid. Așa am observat bărbații ultraortodocși sau evrei Haredim care își luau câte o măsuță, se așezau în spațiul deschis și începeau să citească din cărțile sfinte. Alții se îndreptau către Zid, unde își depuneau bilețele cu rugăciuni.

Unii dintre ei aveau cu ei și copii. De fapt am remarcat asta de multe ori în Ierusalim: în cadrul familiilor ultraortodoxe bărbații par a fi cei responsabili de copii. Nu am găsit și o confirmare oficială a acestui lucru, ci este doar ceea ce am remarcat eu la fața locului.

Pe de altă parte, femeile, cărora le este rezervat un spațiu mult mai mic la Zid au scaune simple pe care se pot așeza pentru a se ruga. Multe dintre ele împrumută cărți de rugăciune de la „biblioteca” ambulantă din lateralul Zidului. Tinere sau în vârstă, le vezi pătrunse de credință, rugându-se în timp ce se balansează înainte și înapoi.

Mulți sunt contrariați de aceste mișcări ale corpului în timpul rugăciunii evreiești dar uită că și la noi există mătăniile, care nu sunt altceva decât o altă formă de exprimare a evlaviei față de Dumnezeu.

Îmbrăcămintea evreiască

Ce am remarcat însă în ceea ce privește femeile evreice (și recunosc că asta s-a întâmplat după ce mi-a atras atenția Silviu) este că foarte puține dintre ele se îmbracă în pantaloni. Cele mai multe sunt îmbrăcate extrem de modest, conform tradiției iudaice.

În cazul bărbaților, fie că era vorba despre copii sau adulți, aproape toți poartă tzitzit, niște franjuri rituale purtate sub cămașă, pe un veșmânt numit arba kanfot (patru colțuri). În timpul rugăciunilor sunt atașate unui șal mare pentru rugăciune, cunoscut sub numele de tallit.

Tot nelipsită este și kippa, acoperământul capului. Unii bărbați poartă kippa permanent, în timp ce alții își acoperă capul numai când se roagă, mănâncă sau iau parte la serviciile religioase din sinagogă. Am citit la un moment că există o diferențiere neoficială între culorile kippa. Kippa neagră pare să indice o afiliere cu cercurile mai religioase, în timp ce modelele croșetate sunt purtate în general de evreii mai liberali.

Evreii Haredim

O imagine aparte creează însă evreii Haredim sau ultraordocși. Cu perciuni și barbă, îmbrăcați în costume de culoare neagră și cămăși albe, cu nelipsitele tzitzit, evreii Haredim sunt peste tot pe străzile din Ierusalim.

Dacă la creștin-ortodocși bărbaților li se cere să aibă capul descoperit atunci când intră în biserică, la evrei este tocmai invers. Motiv pentru care, atunci când intri în locurile lor de cult, dacă nu ai ceva pe cap, ți se dă o kippa.

Cei mai mulți poartă pe cap pălării Fedorca negre. În zilele de Shabbat evreii Haredim căsătoriți poartă însă pălării de blană numite shtreimel.

Sinagoga Hurva

Pentru întregirea imaginii am vizitat și una dintre cele mai mari sinagogi din Ierusalim, Hurva. Sinagoga este deschisă de joi până duminică între orele 9.00-18.00, iar vinerea de la 9.00 la 13.00. Prețul unui bilet este de 20 shekeli de persoană.

În acest preț poți să îți arunci un ochi din ușă asupra spațiului de rugăciune dedicat bărbaților, după care poți vizita spațiul de rugăciune dedicat femeilor și poți vedea sinagoga de sus.

Mormântul Regelui David

În afara cetății, pe Muntele Sion, lângă Biserica Adormirii Maicii Domnului, se află un complex unde regăsim atât locul unde se presupune că a avut loc Cina cea de taină, cât și mormântul Regelui David.

Dacă la Cina cea de taină am ajuns în momentul în care avea loc o slujbă, și la mormântul Regelui David oamenii se rugau (femeile separat de bărbați). Fiecare cu credința și tradițiile lui.

Tot pe Muntele Sion se află și mormântul lui Oscar Schindler, la care însă noi nu am mai ajuns.

Cardo

Cardo este numele latin dat străzilor ce traversau orașele romane de la nord la sud. Cardo din Ierusalim este o stradă pietruită foartă largă (22 metri) care a servit drept piață comercială în epoca romană și bizantină. În prezent mai există doar o mică bucată din vechiul Cardo în cartierul evreiesc.

Strada Regele David

Aceasta este practic strada principală din cetatea Ierusalimului, fiind cunoscută drept Arab Shuk. Se află în apropiere de Poarta Jaffa și este traversată de zeci de turiști, evrei care merg spre Zidul Plângerii, pelerini creștini în drum spre Biserica Sfântului Mormânt sau musulmani ce se îndreaptă spre Muntele Templului.

Este o stradă vie, aglomerată și plină de comercianți care vând de la cruci, smirnă, menorah până la dulciuri și fructe specifice sau articole de îmbrăcăminte.

Am admirat aici simțul umorului ilustrat de mesajele care mai de care mai haioase imprimate pe tricourile expuse la vânzare.

Nu am vrut să plec din Ierusalim fără să văd și Yad Vashem. Dar despre asta o să vă povestesc într-un jurnal separat. Așa că stay tuned!

Citește și:
Controlul de securitate pe aeroportul din Israel
Ce trebuie neapărat să știi dacă mergi în Israel
Ierusalim – 0,9 km pătrați la răscruce de religii (partea I)
Yad Vashem – lecția de istorie pe care n-o înveți la școală
Cisiordania – lumea de dincolo de zid
Marea Moartă – punctul cel mai jos din lume


Ți-a plăcut? Dă mai departe!

Facebook Comments

Back To Top