Astăzi este ultima zi din Tour du Mont Blanc, care ne găsește din nou în Chamonix. M-am trezit de dimineață și am savurat cafeaua pe balcon, cu vedere directă spre Mont Blanc.
Ca de obicei, Silviu s-a trezit mult mai devreme decât mine și și-a exersat talentele fotografice tot de la … balcon :).
Se anunța o zi perfectă din punct de vedere al vremii. Și, după Meteoblue, părea a fi cam ultima. În ziua următoare începea ploaia. Așa că nu aveam decât să ne bucurăm din plin de această zi.
Zis și făcut. De zis, o să-ți zic mai jos. De făcut, iată pe scurt ce am făcut:
Date tehnice
Traseu: Planpraz – Col Cornu – Col de la Gliere – Lacs Noirs – L’Index – Lac Blanc – Lacs de Cheserys – Tre le Champs – Argentiere
Distanță: 22,7 km
Diferență de nivel: +947 m/ -1459 m
Timp: 9h12min
Cel mai înalt punct: Lacs Noirs (2549 m)
Nu aveam nicio presiune în ziua aceasta. Nici fizică – eu îmi lăsasem rucsacul în cameră, iar Silviu avea unul foarte ușor – nici psihologică – nu depindeam de ora cinei și nici de transport. Era bine să prindem autobuzul din Tre le Champs spre Argentiere dar nu era o tragedie dacă îl pierdeam. Autobuzele din Argentiere spre Chamonix sunt suficient de dese și până la ore târzii. Așadar, nu trebuia decât să ne țină picioarele să ajungem cât mai departe.
Am plecat de acasă pe la 9 și ceva, îndreptându-ne spre stația de telecabină, ca să urcăm pe Le Brevent. Nu avea sens să urcăm pe jos. Voiam să ne conservăm energia ca să vedem lacurile din Aiguilles Rouges.
Din Chamonix spre Le Brevent
Deși planurile noastre erau un pic diferite, atunci când am ajuns în stația de telecabină și am văzut harta, ele s-au schimbat pe loc. Inițial urma să mergem cu telecabina până pe Le Brevent, iar de acolo să urmăm poteca Planpraz – Grand Balcon Sud – La Flegere – Lac Blanc – Tre le Champs.
Poteca La Flegere – Lac Blanc era însă închisă din cauza lucrărilor la noua telecabină. În plus, de la Planpraz puteam ajunge la Lac Cornu și Lacs Noirs, iar de acolo aveam o potecă, un pic mai dificilă, către Lac Blanc.
Așa că n-am mai ezitat și am ales această variantă, care ne permitea să vedem și alte lacuri dar și mai mult din Aiguilles Rouges.
Ca să scutim cât mai mult timp, am luat un bilet combinat Rando Alpes la 26 de euro, care ne-a permis să urcăm pe Le Brevent și de acolo să coborâm până la Planpraz.
Odată ajunși pe Le Brevent vântul bătea destul de tare, astfel încât nu am zăbovit prea mult. Am admirat peisajul de la 2525 m, am făcut câteva poze, după care ne-am îndreptat spre telecabină, ca să coborâm la Planpraz.
Din Planpraz (1999 m), urma să ne îndreptăm spre Lac Cornu (1h 50) și Lacs Noirs (2h30).
Lac Cornu și Lacs Noirs
La scurt timp după ce am intrat în traseu am făcut cunoștință cu Aiguilles Rouges: pietros, chiar foarte pietros, și cu stânci roșiatice, de unde și denumirea de Acele Roșii :).
Și ca să-ți faci o idee, iată cam pe unde trebuia să ajungem:
Nu este un traseu foarte ușor, pentru că, acolo unde nu sunt bolovani, e grohotiș, iar urcușul spre Lacs Noirs e destul de solicitant. Însă peisajele merită tot efortul, te asigur!
Primul lac care ne-a ieșit în cale a fost Lac Cornu.
Am admirat lacul pe tot traseul dintre Col Cornu (2.406 m) și Col de la Gliere (2.461), urmărind cum își schimbă forma în funcție de locul în care ne aflam.
Nu am mai coborât până la nivelul lui, ci ne-am continuat drumul către Lac Noirs.
Poteca a început să fie și mai abruptă și mai bolovănoasă. Însă la capătul ei ne aștepta un loc de-a dreptul spectaculos.
Lacs Noirs, situate la altitudinea de 2.549 m, sunt de fapt 2 lacuri, unul de sus și unul de jos, despărțite, atunci când am fost noi, de o limbă de zăpadă. Sunt deosebit de spectaculoase pentru că sunt ascunse între stânci roșiatice și abrupte, care creează o imagine aparte.
După ce am admirat în liniște Lacurile Negre, am pornit spre Lacul Alb (Lac Blanc), poate cel mai faimos din Aiguilles Rouges, un punct clasic din Tour du Mont Blanc.
Întâlnirea cu ibecșii
Așa că ne-am îndreptat spre L’Index, de unde mai aveam 1h15 până la Lac Blanc. Până acolo drumul nu a fost însă deloc blând, ba chiar a avut și o porțiune cu lanțuri, unde poteca era practic suspendată deasupra hăului.
Lanțurile sunt de fapt niște bare de metal bine ancorate în stâncă, iar trecerea nu ridică probleme. Poate fi un pic mai dificil pentru cei cu rău de înălțime pentru că este destul de expusă. Noi am trecut însă fără probleme.
După o scurtă perioadă de timp am dat în partea superioară a balconului cu vedere spre celelalte Aiguilles și spre Mer de Glace, pe unde trecuserăm cu câteva zile înainte.
Era superb. Singurul meu regret era însă că nu întâlnisem niciun ibex, în pofida peisajului stâncos, propice pentru aceste animale. Dar asta s-a întâmplat doar până la L’Index, unde chiar în stația de telecabină am văzut prima femelă de ibex. Nu m-am apropiat prea mult de ea, ci am privit-o de la distanță, gândindu-mă că poate se sperie și fuge. Așa că i-am făcut o fotografie și am mers mai departe.
Aceasta a fost însă doar prima întâlnire cu un ibex. Până la Lac Blanc am întâlnit mulți alții, tot femele, care numai sperioase nu erau.
Spectaculosul Lac Blanc din Chamonix
Așa că a trecut repede timpul până am ajuns la Lac Blanc. Și cu atâtea imagini spectaculoase (Lacs Noirs – care mi-au plăcut foarte mult, crestele de vis-a-vis de Aiguilles Rouges, între care se strecura pe ici pe colo câte un nor), mi-era foarte greu să cred că Lac Blanc o să mă mai poată impresiona cu ceva.
Însă și de data asta m-am înșelat :).
Ca și Lacs Noirs, Lac Blanc are și el două lacuri: unul albastru și unul verde. Mai întâi dai peste cel albastru, pe malul căruia se află și cabana, apoi, mai ascuns și mai mare apare și lacul verde.
Deși noi nu am asistat la spectacolul de la răsărit, cu Mont Blanc reflectat în Lac Blanc, nu pot să spun că peisajul a fost mai prejos. Ca să ai însă cele mai frumoase imagini, te sfătuiesc să mergi spre cel de-al doilea lac, pentru a vedea Mont Blanc și celelalte Aiguilles pe fundal.
M-am desprins cu greu de Lac Blanc și aceste peisaje minunate. Însă mai aveam cale lungă de parcurs până în Argentiere. Asta pentru că încă de la Lac Blanc ne-a fost clar că nu mai prindem autobuzul care face legătura între Tre le Champ și Argentiere, așa că traseul trebuia parcurs pe jos.
Lac des Cheserys și coborârea spre Tre le Champs
Am urmat indicatorul spre Lacs des Cheserys. Chiar înainte de aceste lacuri, coborârea se face pe o scară metalică – există una pentru coborâre și una pentru urcare.
Nu am zăbovit prea mult la Lacs des Cheserys, ci doar cât să urmărim câteva femele de ibex cu puii lor zburdând de colo-colo :).
De fapt ne-am bucurat de prezența ibecșilor până foarte aproape de Tre le Champ – prilej pentru ședințe foto inopinate :).
Nu mă mai săturam de făcut poze și, după câte vezi, nici nu știu ce să-ți arăt mai întâi :)).
Mi-era foarte greu să mă despart de locurile astea. Pentru că a fost cea mai frumoasă etapă din tur pentru mine. Și parcă nu voiam să se termine aici, deși era un final grandios.
Cerc închis – Tour du Mont Blanc
Însă trebuia să coborâm, așa că am grăbit pasul. Ultima parte a fost o coborâre destul de abruptă pe stânci, care ne-a dus direct în Tre le Champs. Odată ajunși aici, ne-am oprit exact în dreptul indicatorului unde, în urmă cu 9 zile, începeam Tour du Mont Blanc pe o vreme ploioasă și cețoasă.
De aici până în Argentiere am mai făcut 45 de minute, prilej cu care am rememorat primii pași din tour :). Ajunși în stația de autobuz, n-am mai avut de așteptat decât câteva minute până la sosirea acestuia.
Ultima zi în Chamonix
Seara am înnoptat din nou în Chamonix, de unde a doua zi urma să plecăm spre casă, într-o zi mohorâtă, tocmai bună să-ți spui: nu te întrista, oricum nu era zi de hiking :)).
Aici s-a încheiat turul pentru noi. A fost o experiență inedită, cu zile bune și zile mai puțin bune, de-a lungul căreia uneori ne-am împins limitele, alteori ne-am surprins pe noi înșine.
Sper ca jurnalele mele de călătorie să-ți servească și ție drept inspirație. Și sper, de asemenea, să mă urmărești în continuare, pentru că revin cu jurnale dintr-o nouă destinație. Așa că stay tuned!
Citește și:
Ce este TMB și ce ai nevoie să știi înainte de a pleca
Tour du Mont Blanc în 8 zile. Planificarea pe etape
Etapa 1 TMB: Ia Mont Blanc de unde nu-i
Etapa 2 TMB: Trient – Champex-Lac prin Alp Bovine
Etapa 3 TMB: Spre Grand Col Ferret cu peripeții
Etapa 4 TMB: Spre Courmayeur cu motivația în cădere liberă
Zi de pauză în TMB: Aiguille du Midi 3 842 m
Etapa 5 TMB: Sperietură vecină cu moartea în drum spre Les Chapieux
Etapa 6 TMB: Întâlniri neașteptate înspre Les Contamines
Facebook Comments